Panzer's Blog

Just the usual nobody... and sometimes a blogger...

Banned


Găsisem şi eu un site cu articole militare autentice, unde un fan armată și stil militar ca mine, poate găsi ce vrea. Și eram entuziasmat că am găsit câteva chestii interesante şi dau să văd modalităţile de plată şi taxele percepute.

Şi surpriză, se pare că nu livrează pe aici prin România. Regiune de risc, frate. Frumoasă imagine mai avem în afară, şi mai te întrebi de ce shoppingul online din românia nu rentează. Pentru că, pe site-urile româneşti nu găseşti ce vrei, încerci pe cele străine, numai că dai peste jene din acestea. 
Mai Mult

Cojones sau aroganță aiurea

Uite, încă o chestie prin care eu nu înţeleg, şoferii români. De ce toţi întotdeauna se cred mai tari şi mai şmecheri decât sunt? De unde aroganța asta la volan?

Un exemplu: La intersecţia cu sens giratoriu de la Cora Lujerului, unul cu un Matiz, Spark sau ceva de genul  conservă, căci alea nu le poţi numi maşini, dar în fine, intră în giratoriu şi vrea să intre la Cora. Dinspre Plaza venea un tir cu trailer şi vrea să intre şi el spre Cora, numai că e cu puţin mai in faţă decât conservarul. Ală văzând că se bagă în faţa lui, claxoane, flashuri, mame şi taţi şi alte chestii care vin la pachet. Tirul îl lasă, chiar dacă pornise înainte lui, doar prin simplul fapt că conservarul avea prioritate. Şi ală trece şi  în loc să se comporte civilizat și normal și să-și vadă de drumul lui mai departe, ce face dobitocul? Se pune în faţa tirului şi pune frână brusc, apoi pleacă. Păcat că avea tirul viteză mică că poate vedeam şi eu un candidat la premiile Darwin.

În momentul acela m-am gândit, oare cât de prost trebuie să fii să faci o astfel de treabă. Cât te tare te crezi în conserva ta, încât să faci nazuri și figuri la o bucată de metal de 10 tone. Şi până la urmă chiar dacă aveai prioritate, preventiv era să-l laşi pe ală, să treacă că este mai uşor să frânezi o conservă de metal ca ta decât monstrul ală de 10 tone. Dar se pare, că unii oameni se cred mai importanţi decât legile fizicii şi încearcă să le sfideze. De data aceasta, a avut noroc. Data viitoare, poate nu mai are aşa noroc sau dă peste vreun şofer de tir turbat, de vin băieţii de la Rutieră şi-l curăță cu racleta de pe asfalt.
Mai Mult

Come again...

Din ciclul „Erori de windows care mai de care, mai aiurea„. Se dă următoarea eroare survenită în mod subit şi neaşteptat:




Cred că este ce mai tare eroare pe care am păţit-o până acum. N-am ce? Disk-ul din Drive-ul C, lipseşte? Şi eu de pe ce ma-sa, rulez vindoza? De pe un flash sau direct de pe Cd- Rom? Bun aşa. Drive-ul C îmi cere să bag disk. Cred că este timpul pentru o formatare şi instalare de windows. Zic.
Mai Mult

Cidade de deus

Complexul de blocuri Z, din cartierul Militari. Am mai scris despre el în versiunea anterioară a blogului, dar totuşi am simţit nevoia să mai scriu încă o dată. Cidade de deus sau Oraşul zeilor, nume pe care l-am împrumutat din filmul cu acealşi nume, pentru că se potrivea perfect. Numele se potrivește cel mai bine, cu istoria și reputația complexului de blocuri. Celebrele blocuri "Z-euri". Asemănărea cu cartierul din film este destul de mare, chiar şi numele.

Iese în evidenţă pe strada Moineşti, strada care face legătura între două bulevarde şi două cartiere, Militari și Drumul Taberei. Dar cel mai bine iese în evidență, prin faptul că sunt singurele blocuri care sunt poziţionate în diagonală. Blocuri parcă totuși este impropriu spus, sunt mai mult niște ghetouri, clădiri construite pe stilul de cămine. Nu ai cum să nu le observi, căci sunt singurele blocuri construite în diagonală, raportate la blocurile din jur și sunt limitate la un capăt de ultimele blocuri de 4 etaje şi şina de cale ferată care formează un fel de "no man's land" între cartierul Militari şi Drumul Taberei, iar la celălalt capăt,  de către citadelele de beton de 10 etaje, care străjuiesc bulevardul Iuliu-Maniu.

Istoria acestui loc nu o ştiu prea bine, şi tind să cred că nimeni nu o mai ştie dar, putem face speculaţii şi teorii. După mine, probabil au fost cămine pentru lucrătorii imensei maşinării socialiste din anii 70, atunci când cartierul începea să prindă formă. Lucrători la fabricile poporului ca Frigocom, CET Vest, Cesarom sau alte fabrici care mai erau active în vremea aceea. Un fel de mic complex orășenesc pentru muncitori, ținând cont că, marea majoritate a Militariului era în câmp. Cu trecerea anilor probabil, cartierul s-a conturat în jurul lor, asimilându-le.

Timpul a trecut şi clădirile au rămas ca o cictrice pe obrazul oraşului. Mai mult  pe fața cartierului. O amintire tristă a unor vremuri trecute. Iar acum complexul de blocuri Z şi zona adiacentă formează locul pe care eu îl numesc Oraşul Zeilor. Un loc unde majoritatea sunt mai mult sau mai puţin certaţi cu legea, un loc unde intri ca civil şi eşti tot timpul în alertă, un loc  pe care toţi îl cunosc şi se feresc de el. „Oraşul zeilor” şi-a câştigat faima în timp. Toţi cei care  suntem rezidenți în cartier de mici copii, ştim de acel loc şi îi ştim renumele. Și știm ce poame de oameni își duc traiul pe acolo.

Însă, timpul trece și vremurile se schimbă. Oraşul zeilor şi-a mai pierdut din faima care o avea altădată, dar tot rămâne un loc cu rezonaţă în cartier. Mă întreb oare ce-i rezervă viitorul.
Mai Mult

Elodia episodul "n+1"

Sau cum Elodia a devenit deja o marcă naţională și material de reclamă. Penibil.(poză preluată din B-24-FUN). Nu-i aşa că trăim într-o ţară foarte interesantă...


Mai Mult

Listen...

Mai Mult

Guns and ammunition

Mai ţineţi minte acest clip, reclamă la Pagini Aurii care, cum era de așteptat,este copiată după una străină, dar pe care încă n-am reuşit să o găsesc pe internet. Dar nu despre asta voiam să scriu. Voiam să scriu despre scopul reclamei care ar afirma că în Pagini Aurii, găseşti de toate, inclusiv arme şi muniţii. Am zis la vremea aceea când am văzut orginalul, că la ei mai merge, în State sau în alte țări. Este ceva normal. Dar când am văzut varianta românească care era copiată fidel, m-am gândit WTF? Ce treabă avem noi cu arme şi muniţii. Ce arme şi muniţii găseşti la noi în ţară? Pistoale cu capse, gaze sau gloanţe de cauciuc şi respectiv puşti de vânătoare cu alice. Nimic special.

Dar de curiozitate am răsfoit Pagini Aurii şi chiar există pagina cu arme şi muniţii. Arme şi muniţii. Şi cum scriam mai devreme, conţine exact ceea ce  mă gândeam. Mai mult puşti şi articole de vânătoare. Nu o să găseşti, un Glock 18 sau 2o, Desert Eagle .50, Colt 45, AK-47 sau alte jucărioare interesante... Dar ce să faci, trăim în România, locul unde lumea mai repede te taie decât să te împuşte.
Mai Mult

Românii şi GSM

Pe lângă faptul că e jenbil să priveşti toată lumea cum îşi cumpără telefoane mobile în funcţie de preţul acestora şi nu în funcţie de funcţiile şi atributele telefonului, că sunt stresat la maxim de toţi cocalarii care simt să împărtăşească ultima apariţie în industria manelistică cu toată maşina sau metroul( după caz), că mulţi poartă căştile de la hands-free de parcă ar fi cine ştie ce bijuterii, mai am o problemă, "a bone to pick", cu toţi cei care vorbesc la telefonul mobil ca la o staţie de emisie-recepţie.


E penibil, telefonul mobil este ceea ce este, de aceea s-a inventat, altfel am fi avut fiecare câte un walkie-talkie, ne limitam la 200-300 de metri şi aia era. M-am săturat să-i tot văd pe stradă toți ţăranii care nu ştiu să folosească un telefon. Plus, că mai şi ţipă în microfon de ai zice că face o transmisiune în direct. Crezi că nu te aude decât dacă vorbeşti direct în microfon, în loc să-l ţii la ureche și să vorbeşti normal? Îţi spun eu, se aude, tehnologia a evoluat. Crede-mă pe cuvânt. Dacă nu te aude, te-ai gândit că poate nu telefonul este de vină, ci reţeaua. Te-ai gândit la aşa ceva? 


Nu prea cred. Vrei să-i spui ceva şi să nu audă restul. Vorbiţi în alte circumstanţe, dar nu folosi telefonul ca o staţie. Că arăţi jenant. Treaba ta, până la urmă, faci cum crezi, eu unul o să râd de tine când te voi mai vedea folosind telefonul aşa, şi aștept ziua când o să-ţi termini conversaţia cu un "Over and Out".
Mai Mult